Cercetătorii trag un semnal de alarmă. Dacă nivelul de poluare continuă să crească, datarea cu carbon va deveni inutilă.

Un studiu realizat de Imperial Collage din Londra arată că emisiile de dioxid de carbon ar putea duce la ”îmbătrânirea” atmosferei în următorii ani, ceea ce va face mult mai dificilă determinarea vârstei unui obiect organic vechi cu ajutorul radiocarbonului, metodă folosită pentru datarea arheologică şi geologică.

Emisiile au adesea un efect de ”diluare” pe care oamenii de ştiinţă trebuie să îl ia în calcul, însă în următoarele decenii acesta ar putea reprezenta o reală problemă pentru datarea corectă a obiectelor.

Cercetătorii analizează carbonul-14, un izotop radioactiv de carbon, dintr-un obiect pentru a determina vârsta acestuia. Ei sunt îngrijoraţi de faptul că emisiile combustibililor fosili, cu toate că nu conţin acest izotop, cresc artificial nivelul de carbon şi fac obiectele să pară mult mai vechi decât sunt în realitate.

Spre exemplu, dacă cercetătorii vor descoperi un obiect în 2050 şi vor folosi actuala tehnică de datare cu carbon, vor ajunge la concluzia că este cu 1.000 de ani mai vechi decât în realitate. În 2100, diferenţa ar fi de 2.000 de ani.

Datarea cu carbon a fost inventată la finele anilor 1940 şi este standardul ”de aur” folosit de arheologi pentru a stabili vârsta unei descoperiri. Willard Libby, cel care a dezvoltat tehnica, a primit în 1960 premiul Nobel pentru chimie.

Cercetătorii americani au dezvoltat un nou medicament care poate fi administrat direct în ochi printr-un picurător destinat micşorării şi dizolvării cataractei, principala cauză de orbire la oameni.

Cu toate că efectele acestui medicament nu au fost încă testate pe oameni, echipa de la University of California din San Diego speră să obţină şi în studiile clinice aceleaşi rezultate obţinute în timpul testărilor pe cobai şi să ofere o alternativă la singurul tratament disponibil în prezent pentru pacienţii cu cataractă: chirurgia dureroasă şi deseori prohibitivă datorită costurilor.

Afectând zeci de milioane de oameni din întreaga lume, cataracta este cauzată de opacifierea cristalinului iar atunci când este lăsată netratată poate duce la orbire totală. Acest lucru se întâmplă în cazul în care structura proteinelor cristalinului care alcătuiesc lentila ochilor noştri se deteriorează, provocând proteinele deteriorate sau dezorganizate să se strângă în grupuri şi să formeze un strat de culoare albastru lăptos sau maro care împiedică vederea clară. Deşi cataracta nu se poate propaga de la un ochi la altul, ea poate să apară în mod independent la ambii ochi.

Oamenii de ştiinţă nu sunt în totalitate siguri în legătură cu cauzele producerii cataractei, dar cele mai multe cazuri sunt legate de vârstă. Potrivit US National Eye Institute, la vârsta de 80 de ani, mai mult de jumătate dintre americani au fie o cataractă, fie o operaţie de cataractă. Cu toate că este neplăcută, procedura chirurgicală de eliminare a cataractei este foarte simplă şi sigură, însă multe comunităţi din ţările în curs de dezvoltare şi din anumite arii regionale nu au acces la bani sau facilităţi pentru a o efectua, ceea ce înseamnă că orbirea este inevitabilă pentru marea majoritate a pacienţilor.

Potrivit Fred Hollows Foundation, un număr estimat la 32,4 milioane de oameni din întreaga lume sunt orbi şi 90 la sută dintre ei trăiesc în ţări în curs de dezvoltare. Mai mult de jumătate dintre aceste cazuri au fost cauzate de cataractă, ceea ce înseamnă că nişte picături oculare ar fi o alternativa la intervenţia chirurgicală, ceea ce ar face o diferenţa incredibilă faţă de situaţia actuală.

Noul medicament se bazează pe un steroid natural numit 'lanosterol'. Ideea de a testa eficienţa lanosterolului în cazul cataractei le-a venit cercetătorilor atunci când au cunoscut doi copii din China cu o formă congenitală de cataractă, care nu i-a afectat niciodată pe părinţii lor. Cercetătorii au descoperit că aceşti fraţi au în comun o mutaţie care opreşte producţia de lanosterol, pe care părinţii lor nu o aveau.

Aşadar, în cazul în care părinţii au fost producători de lanosterol şi nu au făcut cataractă, iar copiii lor nu au fost producători de lanosterol şi au dezvoltat cataractă, cercetatorii au sugerat că steroizii ar putea opri proteinele defecte ale cristalinului să intre în starea de agregare şi să formeze cataracta în forma necongenitală a bolii.

Ei au testat picăturile pentru ochi pe bază de lanosterol în trei tipuri de experimente. În primul rând au lucrat cu cristaline umane de laborator şi au văzut o scădere în dimensiuni a cataractei. Apoi au testat efectele asupra iepurilor şi, potrivit Hanaei Armitage de la Science Mag, după şase zile, din totalul de 13 pacienţi, doi care aveau forme severe de cataractă au ajuns la forme moderate, iar restul nu au mai avut nici un fel de cataractă. În cele din urmă au testat picăturile pentru ochi pe câini care fac în mod natural cataractă.

La fel ca în cazurile cristalinului uman de laborator şi al iepurilor, câinii au răspuns pozitiv la medicament, cei cu cataractă severă vindecându-se complet sau aproape complet.

Studiul a fost publicat în revista "Nature".

"Aceasta este o lucrare foarte cuprinzătoare şi convingătoare, cea mai puternică de acest gen pe care am văzut-o pe parcursul unui deceniu", a spus biologul molecular Jonathan King de la Massachusetts Institute of Technology (MIT). Deşi nu a participat la acest studiu, King, care a fost implicat în cercetarea cataractei în ultimii 15 ani, a remarcat că echipa de cercetători a descoperit fenomenele şi a făcut experimentele necesare.

Următorul pas pentru cercetători este de a afla exact cum picăturile pentru ochi bazate pe lanosterol provoacă acest răspuns din partea proteinelor cataractei şi de a trece la studiile pe fiinţe umane.

Platforma de socializare Facebook a lansat o funcţie de streaming video live pentru celebrităţi, care este integrată în aplicaţia sa intitulată Mentions, informează bbc.com.

Noua funcţie va permite oricărei vedete care deţine un cont de Facebook oficial să transmită imagini cu sine în direct, care pot fi vizionate de toţi fanii din lista sa de contacte.

Funcţia nou creată va concura cu servicii similare, precum Periscope şi Meerkat, şi va apărea în fluxul de ştiri al acelor persoane.

Aplicaţia Facebook Mentions va permite astfel sportivilor, muzicienilor, politicienilor şi altor vedete să stea de vorbă în direct atât cu fanii lor, cât şi între ei.

Fanii vor putea să publice comentarii, să acţioneze butonul "Like" şi să distribuie anumite înregistrări video în timp ce urmăresc transmisiunile live respective.

Comentariile vor fi adăugate într-un ritm constant şi lizibil, iar vedetele vor avea totuşi posibilitatea de a stopa fluxul de comentarii sau să utilizeze filtre pentru a cenzura orice cuvinte pe care nu doresc să le vadă publicate în fluxurile lor de ştiri.

Utilizatorii vor fi anunţaţi prin alerte în legătură cu momentul în care prietenii lor sau personalităţile publice au început să vizioneze un astfel de streaming video, dar nu vor putea să distribuie streamingul live propriu-zis.

Dacă nu sunt conectaţi în momentul transmisiei live, utilizatorii pot să vizioneze imaginile mai târziu, pe pagina vedetei respective. Celebrităţile dispun însă de posibilitatea de a şterge înregistrarea respectivă, dacă doresc acest lucru.

Este un sistem diferit de Periscope (care păstrează înregistrările video timp de 24 de ore) şi de Meerkat (care şterge imediat înregistrările video după încheierea transmisiei).

Actorul Dwayne "The Rock" Johnson şi jucătoarea de tenis Serena Williams sunt printre primele vedete care vor difuza pe conturile lor de Facebook astfel de transmisiuni video în direct.

Cântăreţul country Luke Bryan, cântăreaţa pop Ashley Tisdale, jucătorul brazilian de fotbal Kaka şi cântăreţul canadian Michael Buble alcătuiesc un grup de celebrităţi despre care se spune că vor utiliza şi ele în curând noul serviciu creat de Facebook.

Pe 8 august 1815, Napoleon Bonaparte îşi începe exilul pe insula St Elena, unde a murit în condiţii neclare, câţiva ani mai târziu

Napoleon Bonaparte, cel care a influenţat puternic politica europeana de la începutul secolului XIX. Bonaparte a murit în exil, pe Insula Sfânta Elena, după ce a fost silit să abdice.

Condiţiile în care a murit marele lider francez, la vârsta de 51 de ani, sunt şi acum neclare. Există două teorii populare în această privinţă. Una dintre ele explică moartea lui Bonapare ca fiind posibilă în urma otrăvirii cu arsenic. Cealalta pune decesul lui pe seama unui cancer la stomac.

Nici un alt om, cu excepţia, poate, a lui Alexandru Macedon, nu şi-a influentat atât de decisiv epoca precum a făcut-o Napoleon Bonaparte. Viata lui este aceea a unui om excepţional dotat, care a ştiut să fructifice la maximum toate oportunităţile oferite de istorie. Fără Revoluţia din 1789, micul caporal nu ar fi reuşit să depăşească, probabil, gradul de colonel, sfârşindu-şi cariera în cine ştie ce burg prăfuit din Normandia sau Gasconia, în calitate de comandant de garnizoană.

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii ale zilei de 8 august:

1902 - S-a născut Saşa Pană, poet şi prozator: "Călătorie cu funicularul", "Cuvântul talisman", "Poeme fără de imaginaţie". (d. 22 august 1981)

1908 - S-a născut Chivu Stoica, prim-ministru al României în perioada 1955-1961. (d. 16 februarie 1975)

1914 - Muntenegru declară război Germaniei.

1929 - Dirijabilul Graf Zeppelin începe o călătorie în jurul lumii, pe care a efectuat-o în 21 de zile.

1945 - Uniunea Sovietică declară război Japoniei.

1949 - Regatul Bhutan devine independent.

1960 - Coasta de Fildeş îşi declară independenţa de stat.

1963 - România a semnat Tratatul privind încetarea experienţelor atomice în atmosferă, în spaţiul cosmic şi sub apă (încheiat la data de 5 august 1963, la Moscova).

1967 - A fost creată Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN).

1974 - Preşedintele american Richard Nixon demisionează, locul său fiind luat de Gerald Ford.

1983 - A încetat din viaţă actorul Emanoil Petruţ: "Porto-Franco", "Tinereţe fără bătrâneţe", "Ciprian Porumbescu", "Fraţii Jderi". (n. 1932).

2000 - Fostul vicepremier malaezian Anwar Ibrahim a fost găsit vinovat pentru sodomie şi condamnat la nouă ani de închisoare.

2007 - Naveta spaţială americană Endeavour a fost plasată cu succes pe orbită având la bord şapte astronauţi, printre care şi prima învăţătoare care merge în spaţiu

2008 - Rusia a declanşat o operaţiune militară împotriva Georgiei.

Descoperiţi câteva mituri istorice care nu se susţin.

1. În barajul Hoover se află cadavrele muncitorilor care l-au construit

Legenda spune că în fundaţia barajului Hoover se află cadavrele muncitorilor care au murit în timpul lucrărilor de construcţii. Barajul este realizat din beton armat şi închide defileul Black Canyon al fluviului Colorado River, la graniţa dintre statele Arizona şi Nevada ale Statelor Unite ale Americii.

Construcţia barajului Boulder, numit ulterior în mod controversat barajul Hoover după cel de-al 31-lea preşedinte american Herbert Hoover, a început în anul 1931 şi a durat 5 ani, până în anul 1936, în timpul perioadei cunoscută ca Marea depresiune economică. Construcţia barajalui a fost rezultatul unui masiv efort federal şi local şi a costat viaţa a peste o sută de oameni.

O sculptură din apropierea barajului a fost montată în amintirea muncitorilor care au murit, întărind miturile cu privire la faptul că ar fi fost îngropaţi în ciment. În realitate, în baraj nu există rămăşiţe umane.

Acest lucru s-a întâmplat însă la un baraj din statul Montana, unde şase muncitori au fost îngropaţi de vii în urma unei alunecări de teren.

2. Martin Luther şi-a bătut în cuie teza pe uşa unei biserici

În 1517, un preot şi profesor universitar pe nume Martin Luther s-a supărat pe Papalitate pentru felul în cre conducea Biserica Catolică. Picătura care a umplut paharul a fost momentul în care Vaticanul a început să vândă graţieri divine ce le asigurau păcătoşilor accesul în Rai. Luther a scris un manifest care s-a numit ”Cele 95 de teze”. Pentru că nu a reuşit să convingă oficialii bisericii să-l citească, el ar fi decit să îl bată în cuie, de uşa unei biserici, eveniment ce avea să marcheze începutul reformei protestante.

Cel mai probabil este că acest incident nu a avut loc niciodată. În schimb, Luther i-a trimis foarte multe scrisori Papei. Într-un final, Papa Leo al X-lea a fost nevoit să îl primească în audienţă. Povestea s-a terminat cu excomunicarea lui Luther şi apariţia unei noi teologii religioase.

3. Oamenii lui Napoleon au împuşcat nasul Sfinxului

Napoleon Bonaparte a invadat Egiptul în 1798. Legenda spune că soldaţii săi ar fi folosit Sfinxul pentru antrenamente şi că nasul acestuia ar fi fost spart în cu un tun.

În realitate, relatări mai vechi sugerează că nasul Sfinxului a fost ”cosmetizat” cu mai mult timp în urmă. Călători de la 1500 relatau că trăsătura proeminentă a statuii îngropate în nisip la acea dată lipsea.

O altă ledendă spune că în 1378, un musulman devotat pe nume Muhammad Sa'im al-Dahr s-a supărat pe localnicii care venerau Sfinxul şi îi aduceau sacrificii păgâne. El ar fi fost cel care i-ar fi spart nasul pentru a descuraja aceste practici şi ar fi sfârşit prin a fi sacrificat la rândul său.

Mamele care au făcut exerciţii fizice în timpul sarcinii – doar 3 şedinţe a 20 de minute, pe săptămână – au mari şanse de a avea copii mai isteţi, deoarece această activitate stimulează dezvoltarea creierului fătului, afirmă un grup de cercetători canadieni. Deşi studiile au fost realizate pe copii foarte mici, oamenii de ştiinţă cred că beneficiile aduse de activitatea fizică a mamelor în cursul sarcinii s-ar putea întinde pe toată durata vieţii descendenţilor.

„Credem, în mod optimist, că aceste descoperiri le vor încuraja pe femei să îşi schimbe în bine obiceiurile de viaţă, având în vedere că simplul fapt de a face exerciţii în timpul sarcinii poate duce la un viitor diferit pentru copiii lor”, spun cercetătorii de la Universitatea Montreal.

Ei au rugat 10 femei gravide să exerseze – până când le creştea frecvenţa respiraţiilor – cel puţin de trei ori pe săptămână. Unele au practicat mersul în ritm rapid, altele au alergat, au mers pe bicicletă sau au înotat. În  medie, ele au exersat astfel timp de aproximativ 2 ore săptămânal.

Un al doilea grup de viitoare mame a constuituit grupul de control; ele nu au făcut asemenea exerciţii, ci au depus doar o activitate moderată, timp de cca. 10 minute săptămânal.

Odată născuţi copiii, cercetătorii au măsurat activitatea cerebrală a acestora cu ajutorul unei căşti cu peste 100 de electrozi, aplicaţi pe cap.

Când bebeluşii erau adormiţi în braţele mamelor lor, în încăpere era emis în mod repetat un anumit sunet; din când în când, această succesiune monotonă de sunete era întreruptă de un alt sunet, diferit.

Activitatea cerebrală era evaluată prin modul în care creierul reacţiona la cele două sunete: s-a constatat că acei copii ale căror mame exersaseră îm timpul sarcinii distingeau mai uşor cele două tipuri de sunete. Această capacitate indică un grad mai înalt de maturizare a creierului, sugerând că, la aceşti copii, creierul se dezvolta mai rapid. 

Cercetări anterioare arătaseră că activitatea fizică a mamei în cursul sarcinii are efecte benefice asupra coeficientului de inteligenţă şi vocabularului copilului, până la vârsta de cel puţin 5 ani. 

Alte cercetări au sugerat că femeile care au fost active fizic în timpul sarcinii ar putea avea copii cu o sănătate cardiacă mai bună.

Nu se ştie cu precizie de ce exerciţiile fizice îmbunătăţesc dezvoltarea creierului, dar se crede că efectul s-ar putea datora aportului sporit de oxigen; de asemenea, exerciţiul fizic măreşte producţia unei proteine numite  BDNF, care stimulează dezvoltarea  creierului.

După opinia cercetătorilor, practicarea exerciţiilor fizice în timpul sarcinii poate fi un mod simplu şi necostisitor de a-i conferi copilului un avantaj încă de la începutul vieţii. De asemenea, exerciţiul fizic ar fi benefic şi pentru mame, forma fizică bună ajutând-le să nască mai uşor, cu un risc mai mic de complicaţii şi să-şi revină mai rapid după naştere.

Faimoasele mumii Chinchorro din Chile, cele mai vechi rămăşiţe umane, conservate remarcabil de bine de circa 7.000 de ani, riscă să se degradeze din cauza unor probleme de umiditate.

Oamenii de ştiinţă au început să observe deterioarea acestor mumii la muzeul arheologic al Universităţii Tarapaca din Arica, Chile, unde sunt păstrate 120 de astfel de mumii. În unele cazuri, specimenele au început să se transforme într-un ”nămol” negru.

”În ultimii zece ani, procesul s-a accelerat”, a comentat Marcela Sepulveda, profesor de arheologie. ”Este foarte important să aflăm cât mai multe despre cauzele acestui fenomen şi să convingem universitatea şi guvernul să facă tot ce este necesar pentru a conserva mumiile Chinchorro şi pe viitor”, a adăugat el.

Sepulveda a cerut sprijinul unul cercetători din Europa şi America de Nord, printre care şi Ralph Mitchell, profesor de biologie aplicată la Şcoala de Inginerie şi Ştiinţe Aplicate de la Harvard.

”Ştim că mumiile se degradează, însă nu ştim de ce. Acest tip de degradare nu a fost studiat înainte”, a spus Mitchell.

O analiză a microflorei a dezvăluit prezenţa unor bacterii care nu provin de la organisme antice, acestea fiind întâlnite pe pielea oamenilor. Aceste bacterii încep să ”mănânce” pielea odată ce temperatura şi umiditatea sunt potrivite.

Cercetătorii sunt de părere că muzeul ar trebui să păstreze nivelul de umiditate între 40 şi 60 la sută pentru a evita deterioarea mumiilor.